Sfinții Români. Acatistier/Sinaxar

„Încercăm o imnologie de asemănare iconografică, de formă bizantină, acea manieră de chip întipărit în gest, nu de carnaţie şi peisagistică, ce nu mai este iconografia Sfinţilor Părinţi. Acatistele noastre sunt ca nişte icoane pe sticlă. Cine va descoperi în ele acest chip în gest iconic, va gusta şi din ceea ce noi am încercat să împărtăşim şi altora. Bucuraţi-vă, Sfinţilor, altarele şi închinarea de neam şi pământ românesc!" (Ierom. Ghelasie Gheorghe de la Sfânta Mănăstire Frăsinei)

„Existenţa Sfinţilor este mărturia puterii sfinţeniei Domnului nostru Iisus Hristos asupra umanului şi asupra umanităţii, prin lucrarea Duhului Sfânt. Mântuitorul Hristos a dat măsura sfinţeniei dumnezeieşti în viaţa omenească. Strădaniile pentru dobândirea sfinţeniei, prin asceză, ca disci­pli­narea riguroasă a gândului, conştiinţei, a întregii fiinţe, culminează cu realizarea desăvârşirii prin iubire, ceea ce semnifică câştigarea tuturor virtuţilor. Sfinţenia este iubirea desăvârşită de Dumnezeu şi de făptura Sa. Sfinţii au fost mai întâi cinstiţi local, apoi au fost recunoscuţi de toţi şi canonizaţi-asumaţi de Biserică. Taina sfinţeniei nu a lipsit niciodată şi lucrarea ei s-a dovedit şi se arată necontenit. Pământul românesc a fost binecuvântat cu mulţi sfinţi, dar şi cu români cuvioşi, oameni iluştri prin ştiinţă şi pietate ca o mărturisire a credinţei străbune şi a păstrării ortodoxiei creştine. Icoana, viaţa şi cinstirea Sfinţilor dă sufletului îndemn spre urmarea celor sfinte. Mintea se va lumina şi va primi de la Dumnezeu putere spre lucrarea faptelor bune, şi aşa vom cunoaşte ce înseamnă viaţa sfinţeniei. Sfinţii sunt mai actuali decât credem, ei sunt cei ce prin darul dumnezeiesc ne ajută şi ne ocrotesc de restriştile de la răscrucile de vremuri, şi în toate nevoile noastre. Sfinţii noştri sunt ctitorii Bisericii noastre, ajutătorii noştri în toate strădaniile bune. Cinstirea lor este însăşi inima neamului românesc."(ÎPS Nestor Vornicescu)