Sipetul cu îngeri

„Sipetul cu îngeri” dezvăluie identitatea reală a personajelor trilogiei „Îngerii din Moscopole”, un roman fascinant, de o rară şi dureroasă frumuseţe. „Stilul literar, deopotrivă expresiv, poetic, rafinat, cu tente romantice, îmbracă evenimente din istoria armânilor, petrecute la începutul secolului al XIX‑lea, precum o broderie diafană, ţesută pe o urzeală din cel mai subţire şi mlădios oţel. Desluşesc nu numai bucuria de a scrie, dar şi înalta omenie, solidaritatea sinceră şi totală, până la confundare, cu nedreapta soartă a armânilor, ramură înfrăţită cu cea a românilor, cărora le poartă o admiraţie fără margini şi un respect profund. Autoarea îmbină cu artă acribia şi truda migalei îngereşti a cercetătorului istoric - ştiind să dibuiască acel elixir al trăiniciei neamului şi sufletului armân - cu o exprimare de o unică poeticitate, dăruindu‑ne astfel o monumentală operă artistică şi istorică din neasemuite cuvinte şi imagini de o rară splendoare”, scria Eliza Roha despre trilogia Catiei Maxim.

Carmen Ecaterina Constantinescu (pseudonim Catia Maxim) a absolvit Facultatea de limba şi literatura română (Universitatea Bucureşti) în 1981. A fost profesor de română-franceză, corector și redactor la Editura Ion Creangă și a debutat ca scriitor în 2007, cu romanul „Încă un pas”, Editura Echinox, Cluj. A continuat, în 2008, cu volumul de povestiri „Clipe salvate”, Editura Nicol, Bucureşti, 2009, romanul „Ghici pe cine iubesc eu?”, Editura SemnE Artemis, Bucureşti, 2010, romanul „Între timpuri”, Editura TracusArte; 2011, romanul „Îngerii din Moscopole”, Editura TracusArte; 2013, „Îngerii din Moscopole. Exilul” (Editura Tracus Arte), 2014, „Slowmotion” (Editura Tracus Arte), 2015, „Îngerii din Moscopole. Istorii îngemănate” (Editura Tracus Arte).

Catia Maxim s-a documentat riguros în vederea scrierii ciclului „Îngerii din Moscopole”, astfel născându-se o prietenie cu comunitatea de armâni, mereu interesați de promovarea și (re)descoperirea tradițiilor și culturii lor. „Istoria Moscopolei a pornit de la o întâmplare reală, relatată la începutul primului volum. Pe măsură ce citeam, devenea și mai palpitant. Apogeul însă l-a constituit vizita la Moscopole, în Albania, din vara lui 2010. Fiecare carte are destinul ei, ca un copil, crescut și educat până când vine timpul să-și ia zborul. Personajele mele nu mă părăsesc și nu mă trădează: doar își consumă esențele în deplină libertate, fără ca eu să am vreun regret”, mărturisea într-un interviu Catia Maxim.