Trăirea mistică a Liturghiei. Vol. 5

Împărtăşirea dumnezeiască este cea mai mare taină a existenţei, unirea într-un singur Trup a lui Dumnezeu cu creaţia Sa, şi a tuturor celor create întreolaltă în iubirea Sfintei Treimi. O unire cu Hristos doar în spirit sau simbolică este insuficientă, pentru că trupul are însăşi taina condiţiei euharistice a creaţiei, şi împărtăşirea cu Trupul lui Hristos constituie actualizarea liturgică esenţială a acestei condiţii. Pe de altă parte, plecând de la temelia prefacerii Dumnezeieşti, trăirea mistică a Liturghiei nu se reduce la o participare formală la slujba săvârşită în biserică. După cum arată, în mod de Dumnezeu insuflat, Părintele Ghelasie, Taina Liturghiei se cere prelungită mistic ca rod al Pomului Vieţii. Altfel spus, ca mod filial de a trăi cu şi în Hristos în eshatologia inaugurată de Învierea Domnului, în toate împrejurările vieţii şi creativităţii omeneşti. La Părintele Ghelasie, isihasmul nu este redus la o metodă, nici nu e rezervat unei categorii de iniţiaţi, ci apare în toată relevanţa sa ca mod esenţial al vieţii creştine.

(Florin Caragiu)